Obiceiuri calendaristiceObiceiuri calendaristiceCraciunul si Anul Nou sunt asteptate in casele maramuresenilor, ca de altfel pretutindeni la noi, cu bucurie si cu ganduri de bine. De aceea, tot ceea ce se face pe perioada a 12 zile ale sarbatorilor de iarna (25 decembrie - 7 ianuarie) se pune sub semnul binelui, bucuriei, optimismului care se manifesta prin colinde de o rara frumusete, ce se incheie cu urari de sanatate gazdelor casei, belsug si rod bogat.
Colinda- In general repertoriul include colinde specifice copiilor, grupurilor de fete si feciori, precum si batranilor. Unele din colinde sunt de inspiratie religioasa, crestina, alte colinde aduc in prezent rituri disparute in negura vremurilor, dar care au ramas prin mesajul lor artistic, profund uman. Un exemplu in acest sens este colinda "Mandru-si canta-un cerb in codru", care se poate auzi in timpul acestor sarbatori la Vadu Izei.
Viflaemul- Tot in seara de Craciun debuteaza si Viflaimul - teatru folcloric religios jucat de cete (grupuri) de feciori (20-30 feciori) in care se prezinta momentul aparitiei magilor si al pastorilor, cei care vestesc nasterea lui Isus Hristos si conflictul cu imparatul Irod.
Mosi si babe- La Anul Nou si Boboteaza se construiesc masti (mascote) cu dimensiuni de pana la 1 m. care se monteaza pe un suport de lemn, imbracate cu haine uzate si se plaseaza intr-un loc greu accesibil la casa unei fete sau a unui fecior care ar fi trebuit sa se casatoreasca, aceste masti fiind un avertisment; in acelasi timp, scrisoarea pe care o are montata mascota exemplifica cui ii este adresata si produce prin prezentarea textului mult haz in randul satenilor.
Capra, Ursul, Mosii- Jocul caprei sau jocul ursului sunt prezente pe intreg teritoriul Romaniei, avand si mici diferente dupa zona si chiar dupa sat. Grupul de mascati este intre 5-8 persoane; spectacolul este jucat si de copii si de adulti, prezentarea lui fiind recompensata.
Aceste obiceiuri de iarna au fost cumulate in zilele noastre intr-un mare festival prezentat in fiecare an la 27 decembrie la Sighetu Marmatiei. Aici sunt prezenti invitati din toate satele Maramuresului dar si din alte judete.
Pretutindeni in Maramures, dar si in celelalte parti locuite de romani, primavara este anotimpul reinvierii naturii, inceputul lucrarilor agricole ocupatie de baza a taranilor.
Sinzienele- Se desfasoara cu ocazia sarbatorii de Sf. Gheorghe, pe 23 aprilie, in toate satele din zona etnografica Maramures. Are ca efect esential stropitul cu apa, incadrindu-se in categoria ritualurilor de fertilitate si fecunditate.
Tinjaua- Obiceiul care se practica si in zilele noastre in satele de pe valea Marei: Harnicesti, Hoteni, Sat Sugatag si serbeaza pe cel mai harnic gospodar al satului care a iesit la arat cu plugul. El este purtat in mod sarbatoresc, simbolic, de "tinjaua plugului" care sarbatoresc infrumusetata cu crengi de copaci inverzite si cu panglici colorate, este tractata de mai multi flacai din sat pana la raul Mara unde, in mod simbolic, gospodarul este udat cu apa "datatoare de viata" invocandu-se: "Mara, Mara, rau frumos, spala toate relele si ne ada binele, Pace-n lume, Roade bune, Bine-n tara, Grau la vara". Apoi in jurul ogorului arat se invoca: "Mandru soare calator, Apleaca-te pe ogor, si-ncalze semintele, Sa rodeasca holdele". Obiceiul continua cu ospatatul la casa sarbatoritului unde toti participantii sunt serviti cu mancaruri si bauturi.
Stana Maramuresana- Obicei prezent in toate satele din Maramures, serbat in perioada 1 mai - 15 mai cu ocazia constituirii turmelor care vor pleca la pasunatul alpin pentru perioada de vara. Aici se va face si mulsul oilor, si masuratul laptelui, ceea ce va constitui reperul de repartizare a preparatelor din lapte pe perioada celor trei luni cat turma de oi se va afla in munte. Evenimentul se petrece pe dealurile din jurul satului. Se constituie mese intinse pe iarba verde cu mancaruri si bauturi traditionale, cu muzica folclorica. Voia buna si dansul incepute aici vor continua seara, pana noaptea tarziu la casa administratorului stanei.